O noua directie: Input cat mai constructiv pentru cariera!

Citeam zilele acestea articolele pe care le-am scris si cateva dintre reactiile la aceste articole.

Mi-am dat seama ca iau multe lucruri prea personal si le prezint din punctul meu de vedere. In fapt, acesta este rolul unui blog. Dar nu stiu cat de constructive sunt povestile mele de viata.

De aceea, am decis sa dedic acest blog articolelor de cariera, care sa ofere informatii si input valoros pentru carierele studentilor de profil tehnic in special, dar nu numai.

Pentru ca au fost si cateva reactii foarte bune la articolele scrise intr-o tenta foarte subiectiva, promit ca voi reveni in curand cu un blog personal.

Momentan, vreau sa ma axez pe misiunea mea initiala, aceea de a oferi informatii relevante si continut folositor pentru cei care sunt in cautare de job-uri, pentru dezvoltarea carierei etc.

In acest sens, am decis sa creez cateva grupuri pe Facebook unde sa centralizez, cu ajutorul vostru, o un poll cat mai mare de astfel de oferte, articole, pentru fiecare centru universitar mare.

Lista grupuri Facebook:

Joburi Studenti Timisoara - https://www.facebook.com/groups/1382794225272868/
Joburi Studenti Iasi - https://www.facebook.com/groups/626291807382820/
Joburi Studenti Cluj Napoca - https://www.facebook.com/groups/161509410702339/
Joburi Studenti Brasov - https://www.facebook.com/groups/393428650762305/
Joburi Studenti Sibiu - https://www.facebook.com/groups/391028497673509/
Joburi Studenti Oradea - https://www.facebook.com/groups/548651201837019/
Joburi Studenti Constanta - https://www.facebook.com/groups/613146982042510/
Joburi Studenti Craiova - https://www.facebook.com/groups/597258747012310/
Joburi Studenti Ploiesti - https://www.facebook.com/groups/500585860021150/
Joburi Studenti Bucuresti - https://www.facebook.com/groups/176787455831186/

Va invit sa invitati cat mai multi prieteni in aceste grupuri si va incurajez sa postati cat mai multe oferte de joburi.

 M-am gandit sa creez si o baza de date, in care oricine doreste sa fie la curent cu oportunitati de cariera sa se inscrie in functie de domeniul in care doreste sa-si construiasca o cariera sau sa lucreze pentru o perioada.

De ce? Fiind vorba despre o baza de date mica la inceput, pot gasi manual ofertele cele mai potrivite pentru cei inscrisi, fiind mult mai relevant decat alerta de job-uri primita de la site-urile generale in care sunt inserate o serie de joburi care nu au legatura cu domeniul nostru de activitate. Cand va creste baza de date si acest lucru nu va mai putea fi facut manual, voi cauta o solutie cat mai bine optimizata. Dar mai e pana atunci.

 Acestea fiind spuse, va invit sa completati acest formular: https://docs.google.com/forms/d/1Zgl-kgeHnn_VD8JjxCGEYiPKtBNT1fkO0VoWwBpoCLw/viewform

 Va rog sa nu uitati de sectiunea Salarii in Romania

 Sper sa ne "auzim" cat mai repede,

Irina

 

Invata... o sa-ti prinda bine in viata - Part one

Invata! O sa-ti prinda bine-n viata!

- Asa imi spunea tata in clasa a 4a. Era prima data cand auzisem asta. Atunci credeam cu tarie ca trebuie sa invat.

- In clasa a 5a imi spune tata din nou: Invata, o sa-ti prinda bine in viata. Nu puteam sa pun la indoiala ceea ce-mi zicea tata.

- Clasa a 7a: Olimpiada de biologie. Tata: invata, o sa-ti prinda bine in viata. Pentru prima data am pus la indoiala ce-mi spunea tata: "Dar tata, eu vreau sa dau la mate-info. Am fost la mate la olimpiada, la istorie... de ce sa ma mai duc si la biologie?". Tata: "Lasa mai Irina, sigur o sa-ti prinda bine in viata candva."

- Liceu. Cercul trigonometric. Clasa a 9a. Primul 2 din viata mea. Dupa ce a venit mama de la sedinta cu parintii, a venit acasa si mi-a zis: "Irina, trebuie sa inveti ptr ca matematica o sa-ti prinda bine in viata mereu."

- Clasa a 10a, chimie organica. Nu mai are rost sa zic.

- Clasa a 11: derivate, integrale. Invata, o sa-ti dea la bac si la admitere.

- Facultate, anul 1 si 2: Analiza matematica, lagrange, gauss, matematici speciale, fizica cuantica, rezistenta materialelor. Profesorii: Invatati, o sa va prinda bine in anii mai mari.

- Facultate, anul 3 si 4: Cel mai greu lucru din matematica a folosit in materiile de specialitate au fost derivatele tip la mecanica, putina fizica (mecanica) la mecanisme si electricitatea din liceu la ELTH.

Te pregatesti de angajare ca peste 3 saptamani dai licenta. Mandra nevoie mare ca ai facut si fizica, si matematica, si RM, si OM le treci in CV. Mai treci si sesiunea stiintifica la care ai luat locul 2 cu proiectul tau la mecanica. Mai treci si diploma de autocad pe care ai luat-oin urma celor 7 prezente la laborator. Te uiti pe CV la final: "Hai ca am umplut 2 pagini".

Dupa ce iti faci cont pe BestJobs, eJobs, HiPo, aplici la tot ce tine de domeniul tau, chiar daca cere experienta minima un an, iti zici ca tu ai facut practica luni si restul compenseaza, deci ai sanse reale sa fii chemat la interviu.

Iti setezi alerte pe domeniile selectate, care iti vin zi de zi in email. Primele 2 zile esti in extaz. Aplici la tot ce prinzi (relevant cu domeniul in care tu esti inginer). A 3a zi, daca nu te-a sunat nimeni, te intrebi: "Bai, am gresit ceva in CV? Ia sa vad cine mi-a vizualizat CV-ul..." Ramai blocat! din 37 de aplicatii, 10 au respins, 20 nu au vizualizat inca, 7 au vizualizat. Un procent bun, de ce sa ramai blocat? Pentru ca iti dai seama ca 6 din 7 sunt posturi de inginer de ofertare sau sales engineer, la firme de care nu ai auzit sau Confidential.

Nu iti pierzi speranta. Aplici in continuare. Zi de zi. Seara de seara. Nu te suna nimeni, decizi sa aplici dimineata, poate e o ora mai buna.

Dupa 5 zile de aplicat, suna telefonul. Numar de fix. Sigur sunt de la o firma la care am aplicat. Iti faci curaj, inghiti in sec, iti faci cruce si raspunzi:
"- Buna ziua, Irina?
- Buna ziua, da.
- Numele meu este hsdfkdjshsdk (nu retii) de la firma sdkjhfsdkjhd (vorbeste prea repede, nu intelegi). Ti-am gasit CV-ul in baza de date eJobs.
- (Treci peste faptul ca nu ai inteles numele firmei) Va ascult...
- Am dori sa va chemam la un interviu pentru un post de Junior Sales Representative maine la ora 10:00. Credeti ca se poate?
- DAAA!!! Bineinteles.
- Perfect. Adresa de email jjjj@nnnn.com este de actualitate?
- Da
- Va voi trimite un email cu mai multe detalii despre job si adresa si va asteptam maine la interviu.
- Multumesc, ne vedem maine.
- Si eu va multumesc, o zi placuta."

Suni pe mama, suni pe tata: Am fost chemata la interviu!!! Maine la 10. Nu mai stiu firma, astept sa primesc email de la ei cu adresa si va sun dupa sa va spun.

Astepti toata ziua, dar email-ul vine abia la 18:21. Primul lucru, numele firmei: Forex something. Hmmm... te uiti sa vezi daca ai aplicat la ei. Nu gasesti. Cauti pe google... Primele 5 rezultate: niste tzepari, platesc 4 mil, te tin peste program, dai 200 de telefoane pe zi, te injura clientii. Wtf? Mai cauti. Gasesti multe pareri. Iti dai seama ca tu nu aplicasei, ca ei te-au gasit in baza de date si ca te-au sunat, asa cum probabil sunasera inca 100 de pers in ziua respectiva.

Dezamagire....

Nu este povestea mea, ci a unei colege. Inca nu m-am legat de inceputul articolului, asa ca: To be continued...

Felicitari pentru absolvire! Uite de ce nu o sa te angajez.

Am descoperit acest slideshow zilele trecute si l-am vazut de cel putin 5 ori pentru ca e foarte adevarat, perfect mulat pe situatia absolventilor (marea lor majoritate, exista si exceptii) din Romania.

Cunosc un caz concret al unei serii de studenti, de la o facultate din Poli Bucuresti. 55 de noi ingineri vor termina anul acesta facultatea, vor fi licentiati, pe CV va scrie inginer.

Pentru ca sunt o fire curioasa din nastere, am inceput sa ma interesez despre ei. Daca m-as pricepe la grafica, as fi facut in infographic, dar va prezint schematic, asa cum am invatat in cei 4 ani de Poli ca e bine sa ne exprimam:

- pana in anul 2, nici unul nu fusese membru al unei organizatii studentesti - in anul 2 au intrat 3 studenti in diverse organizatii din Poli
- pana in sfarsitul anului 2, nici unul dintre ei nu a avut un job/internship - in vara dintre anul 2 si 3 unul dintre ei a facut un internship, celalalt a lucrat intr-o cafenea.
- pana la finalul anului 3, doar 5 fusesera la un interviu de angajare
- pana in anul 3, nici unul nu participase la o conferinta/seminar/workshop in domeniu, in afara cursurilor/seminariilor/laboratoarelor de la facultate

As putea continua lista, dar cred ca s-a inteles ideea.

Discutam in contextul unei facultati grele.

In prag de licenta, acesti viitori ingineri au inceput sa se intrebe: Ce facem dupa? Unde ne angajam? Tu cat ai vrea sa castigi? Te-ai angaja pe 12 mil, esti nebun? Tu crezi ca m-am chinuit 4 ani in facultate sa lucrez in call center? Scrie pe diploma inginer si tu vrei sa lucrez ca tehnician 4 luni?

O combinatie intre griji, frustrari, teama de a se intoarce in oraselul mic de provincie, acum o sa ma oblige ai mei sa ma angajez chiar daca dau la master.

Dragilor, nu vreau sa va cert, dar va invit sa reflectati la urmatoarea lista de activitati/situatii/ganduri:
- chef in camera la colegul
- snooze timp de 3 laboratoare
- berea gratuita de marti din Dumars (pentru cine a prins)
- biliardul din Texas
- animatoarele din Princess
- "am doar 3 absente, nu mai lipsim de saptamana viitoare"
- "lucrezi la call center pe 6 mil? ce inveti tu din asta"
- "ai un bec de 200 sa copiez si eu desenul la geometrie descriptiva pe geam? nu prea se vede ca a tras linii subtiri"
- "trebuie sa faca cineva tema la organe de masini, o ducem ultimii"

Opresc aici lista, va las pe voi sa o continuati in sectiunea de comment-uri, dar vreau sa va ganditi ca poate cel care a lucrat in call center pe 6 mil va avea minimul de experienta pentru ca voi nu veti fi acceptati, poate ca cel care facea desenele de pe care tu copiai va fi proiectant, cel care a facut tema la OM a fost acceptat la Renault (based on a true story).

Pentru ca am deviat foarte multe de la tema articolului, care initial se numea: "Felicitari pentru absolvire! Uite de ce nu o sa te angajez." (intr-un final, i-am pastrat numele), scriu cateva sfaturi, sper eu folositoare, pentru voi, absolventii de maine, care va pregatiti sa intrati in campul muncii:

- citeste cat mai multe articole despre cum sa-ti faci un CV
- informeaza-te despre compania respectiva, istorie, management etc
- daca esti chemat la un interviu, trebuie sa te duci, chiar daca ai citit pe net ca sunt cei mai mari "tzepari" -> invati ceva nou din fiecare interviu
- imbraca-te frumos la interviu: nu blugi inchisi la culoare, ptr ca tot blugi sunt. nu camasa in carouri, nu pantofi glossy. costum si cravata la baieti, fetele fusta neagra pana deasupra genunchilor si camasa alba (sutien alb, mai ales daca camasa e putin transparenta)
- daca nu ai ce sa spui despre trecut, axeaza-te pe viitor; dar nu vorbi aiurea -> spune ce te motiveaza, obiectivele tale, care ar fi job-ul tau de vis peste 10 ani etc
- fii sigur/a pe tine

Un interviu nu a omorat pe nimeni, sunt tot oameni, au doua maine, doua picioare. Intervievatorii nu au mancat oameni, nu vor incepe sa manance dupa interviul tau.

Ei au zeci de motive pentru care sa nu te angajeze, tu cauta sa le evidentiezi pe cele pentru care merita sa te angajeze!

Congratulations Graduate! Eleven Reasons Why I Will Never Hire You. from Mark O'Toole

Acum 4 ani - Partea a doua

Dupa cum va promiteam, revin si cu partea a doua a povesterii mele...

Dupa prima saptamana mi-am dat seama de un lucru: nu e menirea mea sa fiu inginer. Dar ce sa fac acum? Intrasem deja aici. Daca as fi renuntat, pierdeam un an din viata. Pentru mine nu era o problema mare pentru ca in perioada respectiva facusem niste cursuri de fotografie si voiam sa plec pe un vas de croaziera sa fac fotografii turistilor. Dar parintii m-ar fi omorat!

Acela a fost momentul in care mi-am promis ca orice voi incepe in viata asta, voi duce pana la capat! Cu semnul exclamarii la final!

A fost greu la inceput. Imi displacea cam tot ce faceam la seminarii, cursuri, ma amuzam la unele laboratoare cand vedeam ceva practic, dar totusi mi se parea inutil tot ce faceam. Preferam sa pierd zilele frumoase de octombrie in Cismigiu facand fotografii sau in Gradina Botanica. Adoram campusul Politehnicii, dar uram ce se petrecea in cladiri.

Privind acum la 3 ani si jumatate distanta, pot spune ca erau doar frustrarile mele interne.

Prima sesiune = primele 2 restante. Chin si jale in familie. Cum, de ce, ce s-a intamplat? Pur si simplu, am refuzat sa ma duc cursuri si seminarii/laboratoare care ma plictiseau. Citeam, ma plimbam, faceam orice altceva.

Mi-am dat seama ca o sesiune face cat tot studiul meu ptr bac si admitere si am decis sa ma apuc de treaba mai serios incepand cu semestrul 2. Am avut noroc ca mi-a placut Mecanica si Rezistenta Materialelor si am reusit sa privesc cu ochi mai buni facultatea. Nu stiam pentru ce invat tot ce invat, eu doream sa urmez specializarea economica, dar imi vine in minte si acum prima fraza din cartea de Analiza Matematica de la "Cuvant inainte": Scopul acestei materii este sa dezvolte gandirea logica a viitorul inginer. Imi venea sa-i zic profului: O sa citesc logica lui immanuel kant daca vreau sa-mi dezvolt latura asta.

In fine... Dupa primul an m-am ales cu 4 restante. 2 Analize, Chimia si habar nu mai am ce a mai fost.

V-as povesti acum despre anul 2, dar acolo incepe o perioada foarte draga mie: intrarea intr-o organizatie studenteasca despre care vreau sa va povestesc intr-un post mai mare si mai cuprinzator.

Concluziile mele dupa primul an de facultate:
- socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ;
- daca inainte de bac ma simteam obosita, in sesiune am inteles cu adevarat ce inseamna oboseala;
- examenul de permis nu e cel mai greu examen;
- in camin sunt cele mai multe resurse pentru a trece un examen: de la petreceri pana la cursuri;
- xerox-ul a devenit parte din viata mea.

Inchei aici capitolul Acum 4 ani si revin in curand cu experienta mea facultate si organizatie studenteasca in paralel.

Va pup,
Irina

Acum 4 ani...

Acum ca am deschis blog, sa si scriu ceva aici...

O sa va povestesc o intamplare de acum 4 ani, cand eram in clasa a 12a, aproape de bac si nu stiam exact daca vreau ASE, Constructii sau Poli.

Eram la un liceu de elita, unul din primele 15 din tara. Eram la mate-info, ma chinuiam rau cu matematica. Cautam o facultate unde sa nu fac prea multa facultate, dar sa nu fie nici admiterea grea. Voiam sa dau examen, ptr ca pe vremea aia pe dosar intrau "doar loserii", cel putin asa ziceau colegii mei.

Imi placea ideea de Politehnica, mai toti din familia mea trecusera pe acolo. Citeam forumurile anilor 2007-2009 si ma speriam de ce vedeam acolo despre Poli: Restante, iar m-a picat ala, am dat de 7 ori examenul la Fiabilitate... Doamne... Nu va dati seama ce se petrecea in interiorul meu in perioada aceea.

Dar am stabilit totusi ca prioritatea mea va fi Politehnica. Ai mei credeau ca Automatica. Eu nu voiam nici in ruptul capului informatica. Avusesem in liceu o experienta neplacuta la o olimpiada de informatica si nu mai voiam sa vad linii de cod in viata mea. Nici nimic ce are legatura cu asta.

In 2009, facultatile erau impartite in (din punctul parintilor mei):

- Academie, Medica, Arhitectura - iti ofera un job sigur, sunt grele dar merita;

- Automatica - Calculatoare - in 5 ani vor fi atatea job-uri in programare incat nu vei duce lipsa de nimic;

- Restul:

     - Constructii - criza, nu se mai construieste;

     - ASE - toata lumea termina ASE-ul si someaza;

     - Drept - uita-te la unchiul tau - e avocat si someaza;

     - Electronica - inca nu luase amploare atunci, nu erau atatea oportunitati. Ai mei identificau electronica cu ce facea nea Gicu, care ne repara televizorul. Ceea ce nu era gresit, dar vrei sa ajungi ca nea Gicu?

Cam astea erau optiunile unui absolvent de liceu de info si perspectivele.

Eu vedeam lucrurile altfel. Intr-o zi, am vazut, total intamplator, un infografic despre cele mai mari cifre de afaceri/domenii. Ce credeti? Pe primul loc erau Energia, iar pe locul doi Transporturile. Si m-am dus la tata si i-am zis: "Tata, eu vrea Transporturi sau Energetica!" Tata, care era electrician de joasa tensiune, mi-a zis direct: "Nu vezi ca eu nu fac bani din asta? Poti sa pui optiunea 2 Transporturile."

Intamplarea a facut sa iau o nota foarte buna la Bac si sa am mai multa libertate. Pe data de 14 Iulie 2009, am avut marea inspiratie sa intru in Politehnica pe Spaiul Independentei. Imi era mai la indemana sa cobor la Grozavesti la metrou. Si uite-ma intre Stiinte Aplicate si Transporturi. Si ii zic tatalui meu: Hai la Transporturi prima data, dupa la Inginerie Mecanica (ce terminase el) si abia dupa la Automatica. Eu nu stiam o chestiune importanta la data respectiva: examenul se dadea in aceeasi zi pentru toate facultatile. Iti puteai alege doar una cu admitere prin examen.

Ajuns in sala se inscriere, mi-am dat seama de acest astept. Am iesit afara, i-am spus tatalui meu si aproape ca mi-a parut rau de el atunci, dar a zis: "Faci ce vrei...".

Si am ajuns la Transporturi, am intrat prima in seria mea, toate bune si frumoase.

Prima saptamana de facultate a fost un cosmar. Analiza matematica, algebra, un optional pe care nu mi-l mai aduc aminte si stiinta si ingineria materialelor. In primul weekend m-am uitat pe bibliografiile recomandate de profesori. Chimie. Am simtit ca innebunesc. Nu-mi venea sa cred ca am ajuns acolo. Tin minte ca aveam luni 10 ore, marti 8, miercuri 12. Groaznic. Cred ca multi dintre voi cunosc sentimentul.

Din pacate nu mai pot scrie, dar voi continua articolul cat de curand. 

Va pup,

Irina

De ce blog?

Hello,

Irina Iliescu este numele meu si acum ceva timp m-am decis sa-mi deschis o pagina pe facebook si un grup in care sa centralizez cele mai multe oportunitati de cariera, intership-uri, concursuri etc, orice poate duce la dezvoltarea carierei tinerilor studenti la profile tehnice.

Din pacate, nu am avut foarte mult timp sa ma ocup de aceasta pagina (anul 4 -> licenta + job), dar in masura timpului disponibil ma voi ocupa mai mult.
Nu am un obiectiv clar in legatura cu Tech Careers, nu stiu unde va ajunge, dar daca vor fi cateva persoane care se vor angaja in urma gasirii unui anunt aici, voi fi cea mai fericita.

Sa nu uitam de unde am plecat... De ce blog?

De ce nu? E la moda, toata lumea citeste blogurile. Social Media nu inseamna doar Facebook si Twitter. Blogul este o parte importanta din Social Media.
Asa ca, am decis ca atunci cand am ceva de spus in legatura cu facultatea, locurile de munca etc sa scriu un articol, poate cineva le va citi si ii va fi de folos ce scriu eu aici.
Uneori este posibil sa ma exteriorizez prea mult si aici sa scriu o serie de frustrari proprii, rezultate in urma a ceea ce se intampla la facultate sau in viata profesionala. Dar pana la urma, nu acesta este scopul unui blog?
O sa va rog sa-mi scuzati greselile gramaticale pe care le veti intalni, eu nu obisnuiesc sa recitesc un text pe care il scriu, vreau sa va impartasesc cele mai curate ganduri, neslefuite.

Va invit sa urmariti pagina de Facebook si Grupul de Facebook in continuare!

Va pup,
Irina